Secolul XV
scurt-ist2


Secolul XV:
Vestitul fizician al universităţii vieneze, Georg Peuerbach(1423-1461) a înălţat la Oradea un observator astronomic şi, punând aici meridianul zero, a calculat eclipsele solare şi lunare, în opera sa “Tabulas Varadienses”.

1439-1440: Canonicul lector Vepi Peter reorganizează şcoala capitulară de la Oradea şi crează o fundaţie în favoarea învăţăceilor de aici.

 

1502-1510: La Şcoala capitulară din Oradea a învăţat şi tânărul Nicolae Olahus (1493-1568), vestitul umanist român, os domnesc din stirpea voievozilor Ţării Româneşti.

Anul 1514: Oştile răsculaţilor lui Gheorghe Doja atacă dar nu au reuşit să ocupe cetatea, datorită intervenţiei căpitanului cetăţii Făgăraşului, Tomori Pal, venit în sprijinul asediaţilor.În urma executării lui Gheorghe Doja la Timişoara, de poarta Cetăţii Oradea va fi spânzurată una din cele 4 părţi în care a fost ciopârţit trupul său.

Anii 1526-1538: După căderea regatului feudal maghiar şi împărţirea sa între turci şi habsburgi, Cetatea Oradea va fi disputată între Ferdinand de Habsburg, autoîncoronat rege al Ungariei, şi regele de drept Ioan Zapolya.

24 februarie 1538: Se va încheia în cetate, Pacea de la Oradea, primul tratat internaţional care consfinţea separarea totală a Transilvaniei de Ungaria.

10 aprilie 1557: Cetatea Oradea este recucerită de la habsburgi de oastea Principatului Transilvaniei, condusă de Varkocs Tamas. S-au constituit Marea Căpitănie de Oradea - cu misiunea de a apăra hotarul de vest al Principatului Transilvaniei -, precum şi Domeniul Cetăţii Oradea.Datorită triumfului Reformei şi în Transilvania, vor fi desfiinţate Capitlul şi Episcopia, care va pleca în exil în Ungaria(1557-1692).

22 iunie 1565: Marea răzmeriţă unitariană avea să încununeze această desfiinţare prin distrugerea catedralei şi devastarea mormântului regelui Ladislau I.

1569-1598 şi 1618-1648: Schimbările politico-militare din centrul Europei au impus construirea unei noi fortificaţii, care să facă faţă cerinţelor vremii.Principii transilvăneni au angajat arhitecţi militari italieni, care au realizat noua cetate pentagonală, cu bastioane pe colţuri şi şanţ de apărare cu apă, de factură renascentistă târzie, în două etape: zidul de incintă al fortificaţiei, respectiv castelul cetăţii.

1595: Ştefan Bocskai, căpitanul Cetăţii Oradea, participă la campania din Ţara Românească împotriva turcilor, cu un detaşament de 800 de călăreţi şi 1200 de pedestraşi, luând parte la eliberarea Târgoviştei şi Bucureştiului şi la zdrobirea turcilor la Giurgiu.

1598(25 septembrie – 3 noiembrie): În timpul asediului otoman Mihai Viteazul trimite în sprijinul Cetăţii Oradea un detaşament de 1500 călăreţi condus de Aga Lecca.Căpitanul cetăţii a cerut sprijin militar şi habsburgilor, care trimit un detaşament de circa 2000 pedestraşi şi 500 călăreţi sub comanda generalului Melchior von Rodern.

11 decembrie 1600: În drumul său spre Viena, Mihai Viteazul ajunge la Oradea, unde discută cu căpitanul cetăţii Nyari Pal planuri de acţiuni antiotomane.Atunci a rămas în cetate şi tunul de 5 funţi numit “Micul Şoim”, care, în inventarul armamentului cetăţii din anul 1632, figura cu precizarea ”tunul lui Mihai vodă”.

23 iunie 1606: Prin pacea încheiată la Viena, Curtea imperială îl recunoştea pe Ştefan Bocskai ca principe al Transilvaniei şi îi ceda Cetatea Oradea.

Anii 1657-1658: În urma eşecului campaniei prin care principele Gheorghe Rakoczi al II-lea intenţionase să ocupe şi tronul Poloniei, Înalta Poartă a hotărât mazilirea sa, împreună cu domnitorii Gheorghe Ştefan al Moldovei şi Constantin Şerban al Ţării Româneşti. Marea expediţie otomană de pedepsire a început, în primele zile ale lunii august 1658, din două direcţii, însă a eşuat.Din cea de a doua coloană de atac, au făcut parte şi oştile noilor domnitori, Mihnea III Radu al Ţării Româneşti şi Gheorghe Ghica al Moldovei.Cu această ocazie Miron Costin devine primul cărturar român care descrie în cronica sa Oradiia.

27 august 1660: După un asediu greu, ce a durat 46 de zile, cu un raport de forţe de 45.000 turci contra 850 de apărători, datorită unei trădări, otomanii reuşesc să cucerească Cetatea Oradea şi să instaleze aici sediul unui paşalâc, ce va fiinţa vreme de 32 de ani.

Mai 1664: Comitele Ladislau Rakoczi a atacat cetatea orădeană prin surprindere, în zi de târg, cu 200 de oşteni deghizaţi în ţărani, însă încercarea a eşuat în momentul când Rakoczi a fost împuşcat de pe zidurile cetăţii.

Iulie 1691-28 mai 1692: Imperialii încercuiesc Cetatea Oradea şi începe un lung asediu, finalizat prin capitularea garnizoanei otomane în faţa generalului Donath Heissler.

1692-1695: Cetatea este refăcută după planurile inginerului militar baronul Ernst von Borgsdorf, o sursă de finanţare fiind şi vistieria Vaticanului, cu 60.00 de florini.

1693 toamna: O grupare tătărească auxiliară trupelor otomane comandate de marele vizir Bozuklu Mustafa a încercat, fără succes, să surprindă garnizoana din cetatea orădeană printr-un raid fulgerător.

1703-1710: Cetatea Oradea a fost asediată fără succes de către curuţi în timpul conflictului dintre răsculaţii conduşi de Francisc Rakoczi al II-lea şi habsburgi.

 
Panorame 3D - Cetatea OradeaGalerie Foto Cetatea Oradea