Trimite unui prieten

A N U N T referitor la rezultatele procesului de informare si consultare a publicului privind elaborarea PLAN URBANISTIC ZONAL- pentru zona construită protejată UTR-ZCP01-(SZCP01/01, SZCP01/02 , SZCP01/04, SZCP01/20,SZCP01/31,SZCP01/32)

Vineri , 17 Decembrie 2021, 10:50

Exportă PDF - A N U N T  referitor la rezultatele procesului de informare si consultare a publicului  privind elaborarea PLAN URBANISTIC ZONAL- pentru zona construită protejată UTR-ZCP01-(SZCP01/01, SZCP01/02 , SZCP01/04, SZCP01/20,SZCP01/31,SZCP01/32) Tipărește pagina - A N U N T  referitor la rezultatele procesului de informare si consultare a publicului  privind elaborarea PLAN URBANISTIC ZONAL- pentru zona construită protejată UTR-ZCP01-(SZCP01/01, SZCP01/02 , SZCP01/04, SZCP01/20,SZCP01/31,SZCP01/32) Trimite unui prieten - A N U N T  referitor la rezultatele procesului de informare si consultare a publicului  privind elaborarea PLAN URBANISTIC ZONAL- pentru zona construită protejată UTR-ZCP01-(SZCP01/01, SZCP01/02 , SZCP01/04, SZCP01/20,SZCP01/31,SZCP01/32)

A N U N T

referitor la rezultatele procesului de informare si consultare a publicului

privind elaborarea PLAN URBANISTIC ZONAL- pentru zona construită protejată UTR-ZCP01-(SZCP01/01, SZCP01/02 , SZCP01/04, SZCP01/20,SZCP01/31,SZCP01/32)

 

      Primaria municipiului Oradea anunta ca in perioada 06.02.2020-01.03.2020 destinata consultarii  documentelor complete si propunerilor din: 

      PLAN URBANISTIC ZONAL- pentru zona construită protejată UTR-ZCP01-(SZCP01/01, SZCP01/02 , SZCP01/04, SZCP01/20,SZCP01/31,SZCP01/32)

au fost inregistrate observatii/sugestii de modificare a reglementarilor propuse prin planul urbanistic  zonal.

      In urma observațiilor și solicitărilor primite de la persoanele fizice sau juridice cu ocazia supunerii spre consultarea publica a documentatiei de urbanism PUZCP cu subzonele SZCP01/01, SZCP01/02 , SZCP01/04, SZCP01/20,SZCP01/31,SZCP01/32, s-au analizat urmatoarele aspecte , urmand ca , dupa caz sa se faca modificarile sau completarile necesare:

A.   PARTEA I: solicitări punctuale

1)      Consultarea cetățenilor s-a realizat prin prezentarea PUZCP, a principiilor și măsurilor acestuia, începând din mai 2019 în șapte ocazii. Paralel cu aceste prezentări, cetățenii au fost solicitați pe site-ul oficial al primăriei Municipiului Oradea să trimite observațiile lor, fiecare observație primind un răspuns. În urma acestora, anumite teme au fost revizuite și unele schimbări făcute. Ultima consultare publică programată la începutul lunii martie 2020 nu a putut avea loc din cauza situației actuale a pandemiei.

2)      Realizarea de concursuri de proiecte arhitecturale și urbanistice pentru amenajarea și dezvoltarea orașului nu este un subiect care vizează actualul PUZCP., însă încurajăm și noi selecția celor mai bune soluții pe baze competitive (concursuri).

3)      Completarea și tratarea celorlalte subzone din Ansamblul istoric protejat vor fi subiectul următorului PUZCP.

4)      Studiu demografic/antropologic pentru justificarea densificării: principiul densificării nu se aplică doar în cazurile de  creștere majoră a populației, ci este un subiect central și în tendința de suburbanizare (mutarea la „marginea orașului"), care are efecte negative asupra mediului, societății, mobilității.

 

Efectele densificării fondului construit (aspecte socio-urbane, economice și de protecția mediului):

Promovarea unei densificări a fondului construit și a spațiilor publice, în combinație cu alte condiții cum ar fi utilizarea promovarea funcțională mixtă, calitatea ridicată a intervențiilor asupra fondului construit și a spațiului public, promovarea mobilității lente (velo, pietonal, transport public) este o temă internațională care vizează în special centrele orașelor și efectele pozitive ale acesteia sunt recunoscute:

- încurajarea unei mobilități sustenabile: reduceri semnificative ale consumului de combustibil, reducerea dependenței de mașina proprie în centrele compacte;

- reducerea costurilor economice în infrastructură (drumuri, rețele edilitare), energie și a timpului petrecut în trafic;

- beneficii economice generale includ capacitatea sporită de a atrage și concentra întreprinderi nepoluante și un acces mai bun la oportunități la locuri de muncă, precum și la spațiile de comerț si servicii de mică și medie dimensiune, care reprezintă un sector economic esențial pentru zonele centrale, de neînlocuit cu supermarketuri si hiper marketuri sau comerț online;

- zonele mai dense sunt caracterizate de o siguranță mai mare și de un nivel de infracțiuni mai scăzut, promovând contactul social intens și distribuit pe toate cele 24 de ore ale zilei, datorită profilului funcțional mixt;

- reducerea emisiilor și a poluării prin trafic motorizat ridicat (caracteristice pentru dezvoltările suburbane);

- promovează conexiunile sociale și vitalitatea spațiilor publice, încurajează contactul social prin deplasările pietonale. Densitatea urbană este benefică pentru sănătatea publică, deoarece încurajează deplasările pe jos și ciclismul. Densitatea poate de asemenea să facă viabil transportul public, în detrimentul vehiculelor private;

- chiar dacă densitatea urbană și zonele verzi sunt deseori privite ca imcompatibile, respectiv că una o exclude pe cealaltă, acest lucru nu este în general valabil. Este un lucru cert că spațiile verzi din oraș contribuie la sănătatea publică, la calitatea vieții ridicate și la sporirea diversității. Prezentul PUZCP nu doar că nu reduce spațiile verzi, ci reglementează păstrarea, reabilitarea și protecția curților și a grădinilor verzi, prin măsuri clare de limitare a suprafeței edificabilului în funcție de adâncimea parcelei. Mai mult, este încurajată o densificare la stradă și curățarea curților de corpuri parazitare, așadar o creștere a spațiilor verzi private. De asemenea, în continuarea măsurilor cuprinse in PUG, PUZCP prevede intensificarea plantațiilor de aliniament cu arbori maturi.

Revenind la contextul local, PUZCP creează posibilitatea, respectiv cadrul pentru început de densificare (supraetajări sau construcții P+2, nefiind vorba de conceptul „high density")  - care oricum s-a întâmplat în ultimii ani și continuă să se întâmple - o densificare echilibrată de criterii de calitate impuse prin regulamentul local de urbanism aferent PUZCP.

Cu toate aceste efecte pozitive și avantaje ale unei densități urbane, ea singură nu oferă beneficii decat atunci când sunt abordate și teme conexe. O densificare de succes necesită și un design bun și de calitate, care să răspundă și altor nevoi, de exemplu spații publice adecvate și străzi prietenoase pentru pietoni.

5)      Documentația PUZCP are la bază studii de fundamentare în ceea ce privește rețeaua edilitară, energie electrică, termoficare, apă-canal, iar densificarea ce poate rezulta din aplicarea noilor reglementări urbanistice nu necesită investiții în extinderi ale acestor rețele.

6)      Studiu de mobilitate urbană:

Pentru prezentul PUZCP s-a folosit studiul existent, recent elaborat in cadrul planului de mobilitate urbana, precum si cel din cadrul PUG. Temele de mobilitate prevăzute în PUZCP se referă la creșterea calității spațiului public, pe rețeaua stradală existentă, coroborată cu investiții recente care descarcă zona centrală de trafic de tranzit (centura) și de trafic staționar (reglementarea si controlul parcărilor si garaje publice).

7)      Sondaj de opinie: a se vedea punctul nr. 1, consultarea publică.

8)      Regulamentul Local de Urbanism aferent PUZCP nu are un impact direct asupra proprietății până în momentul în care se solicită transformarea utilizării sau a conformării clădirii sau alte aspecte prevăzute în regulament, de către proprietari. Aceasta face ca situația existentă să poată fi conservată, după dorința proprietarilor.

9)      În ceea ce privește regimul de înălțime facem următoarele precizări:

Regimul minim de înălțime: Se introduce obligativitatea conformării înălțimii clădirilor amplasate pe frontul de stradă la înălțimea minimă introdusă pentru sporirea coerenței imaginii urbane din zona centrală (a se vedea Art. 10 la Unitățile Funcțional-Morfologice Operaționale (UFMO) din cadrul Regulamentului Local de Urbanism).

Supraetajarea nu este obligatorie pentru nici un proprietar. Obligativitatea alinierii la un regim de înălțime minim se referă doar în cazul construirii/exinderii unui imobil.

Regimul de înălțime de referință: se referă la înălțimea maximă admisă stabilită pe stradă/segment de stradă (a se vedea Art. 10 la Unitățile Funcțional-Morfologice Operaționale (UFMO) din cadrul Regulamentului Local de Urbanism). Așadar, acest regim de înălțime nu obligă la supraînălțare, ci o limitează pe aceasta la un regim maxim admis.

10)   Parter comercial obligatoriu: Obligativitatea de a folosi parterul în scop comercial a fost revizuită în Regulamentul Local de Urbansim, de la obligativitate la permisiune:

Pe anumite segmente ale străzilor cu atractivitate ridicată, conform planului U-OR-PUZCP-II-III-13 Plan străzi cu atractivitate ridicată, la parcelele M-I, M-II și M-III, la parter, întregul front dispus spre spaţiul urban public, cu excepţia accesului în imobil / pe parcelă, va putea avea un caracter public. În celelalte zone (centrală și pericentrală) parterul de pe frontul de stradă, disponibil spre spațiul public va putea avea și un segment destinat locuirii.

11)  Supraimpozitare: Tema instrumentului fiscal, care prevede penalități și facilități fiscale pentru imobile, nu este subiectul Planului urbanistic zonal pentru zone construite protejate (PUZCP).

12)  Noțiunea de clădire agresivă este definită în Regulamentul Local de Urbanism la Partea II, Art. 7, punctul (g):

„(g) clădiri agresive în context:se definește drept categoria de imobile care datorită morfologiei lor, a caracteristicilor volumetriei, a modului de ocupare a terenului, a modului de mobilare a frontului stradal, a plasticii arhitecturale, a aspectului fațadei și finisajelor, a elementelor stilistice nu se încadrează în context, afectând negativ imaginea urbană a centrului istoric al orașului, patrimoniul arhitectural-urbanistic valoros dintr-un cvartal, front sau segment de front stradal;

la care se poate interveni prin:

intervenții de demolare totală sau parțială, reconfigurare volumetrică, refațadizare și refinisare eliminarea acelor aspecte, care sunt considerate agresive din punct de vedere morfologic, volumetric, stilistic: coeficienți urbani, regim de înălțime, mod de ocupare a terenului, aliniere la front, relaționare la vecinătăți, configurație volumetrică, raport plin-gol, materiale și finisaj, cromatică etc."

13)  Teama față de investitorii „care vânează zona centrală" și protecția reală a locuitorilor „vechi" ai orașului nu este un aspect ce poate fi reglementat prin PUZCP. Proprietarii sunt protejați prin proprietatea lor, astfel încât dacă ei nu își doresc o dezvoltare pe parcela lor, aceasta nu poate avea loc. Segmentul mai vulnerabil este reprezentat de chiriași și mici afaceri de comerț si servicii, dar aceștia reprezintă o minoritate a ocupanților zonei centrale.

14)  Sancționarea proprietarilor cu imobile în autodemolare sau degradare, este prevazuta atat in legislatia nationala (Legea nr. 10/1995, legea nr. 153/2011 etc.) cat si in regulamentele aprobate de catre Consiliul Local Oradea.

15)  Menținerea indicilor POT și CUT la un nivel rezonabil:

Considerăm că indicii urbanistici POT și CUT creează posibilitatea și cadrul de dezvoltare a centrului istoric, fără să elimine tematica protecției fondului construit valoros. Indicii maxim admiși sunt cu mult sub indicii istorici ai clădirilor istorice care sunt acum privite ca fiind pozitive și generatoare de valoare (de exemplu clădirile Art Nouveau).

16)  Politici reale de înverzire a centrului istoric în cadrul PUZCP:

Conservarea și protejarea curților și a grădinilor verzi: reglementarea limitei edificabilului diferențiat în funcție de adâncimea parcelei; interzicerea în anumite Unități Funcțional-Morfologice Operaționale (UFMO) amplasarea de noi corpuri de clădire în spatele celui existent de pe frontul de stradă; interzicerea sigilării solului din curți prin asfaltare/betonare; interzicerea eliminării arborilor maturi.

Punctajul verde (Anexa 16 Regulamentul Local de Urbanism aferent PUZCP): contribuie la protejarea și sporirea spațiilor verzi/cu vegetație a curților și a grădinilor private și detaliază procentul de spații verzi și plantate din cadrul fiecărei unități funcțional-morfologice operaționale (UFMO), m2 care rezultă din procentul obligatoriu de spațiu verde si se transformă în puncte verzi, cu ajutorul unui tabel cu grila de punctare.

Păstrarea malului natural și verde al Crișului Repede  pe segmentele unde a fost conservată această stare. Considerăm un beneficiu major păstrarea acestei amenajări și luarea masurilor de siguranță la inundații fără afectarea cadrului si caracterului natural.

Reconfigurarea profilelor stradale (Anexa 5 Regulamentul Local de Urbanism aferent PUZCP) și introducerea de aliniamente de arbori maturi.

17)  Evidența certificatelor de urbanism și a autorizațiile de construire eliberate până la data începerii elaborării PUZCP:

Nu este în cadrul conținut reglementat și în sarcina PUZCP prezentarea certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire, a cărei evidență este ținută de PMO.

18)  Parcajele la sol în curțile imobilelor sunt posibile, cu respectarea următoarelor condiţii, conform Regulamentului Local de Urbanism, Secțiunea 2, Punctul 2, Utilizări admise cu condiționări în cadrul fiecărei Unități Funcțional-Morfologice Operaționale (UFMO):

(a) autorizarea unui proiect de amenajare, elaborat de un arhitect cu drept de semnătură, cu avizul favorabil al DJC Bihor;

(b) existenţa acordului tuturor proprietarilor;

(c) încadrarea în indicii urbanistici ai zonei (suprafața verde prevăzută prin prezentul Regulament);

(d) posibilitatea unui acces carosabil, fără a afecta integritate şi calitatea arhitecturală a imobilului.

(e) utilizării pentru staționare numai a amprentei edificabilului pe parcelă.

(f) În cazul eliminării tuturor corpurilor parazitare de pe parcelă, se poate folosi o fâșie adiacentă edificabilului de max. 7.5 m adâncime pentru staționare. Nu se permite staționarea pe limita posterioară a parcelelor.

În ceea ce privește garajele private pe parcele curente, acestea sunt posibile cu următoarele condiții:

(a) să fie înglobate în corpurile de clădire;

    (b) să nu aibă acces direct din spaţiul public, pe mai mult de o lățime de vehicul.

1)    PARTEA   a-  II -a Considerente generale

Protecția și dezvoltarea nu se exclud reciproc

Conform Metodologiei de elaborare și conținutul cadru al documentațiilor de urbanism pentru zone construite protejate, intervențiile în aceste zone presupun o corelare a politicilor și strategiilor naționale/zonale/locale cu politica generală de dezvoltare spațială. Acest plan are în vedere introducerea unei viziuni strategice asupra zonelor luate în considerare, având în vedere rolul lor creativ și întreprinzător. Așadar PUZCP este în egală măsură un instrument de control (prin planuri și regulamente) și un instrument de dezvoltare (prin planuri strategice) (Art. 23 din Metodologia de elaborare și conținutul cadru al documentațiilor de urbanism pentru zone construite protejate).

Așadar protecția Ansamblului urban centrul istoric Oradea nu se poate înțelege ca fiind o conservare a situației existente, o muzeificare a centrului, ci o negociere între protecție și dezvoltare.

Pe de o parte, analizând etapele istorice de dezvoltare urbană a Oradiei, densificarea a fost impusă prin regulamente stricte (perioada Seccesion) în care au apărut palatele urbane, care prin calitățile lor (parcele urbane utilizate eficient, regim de înălțime care permite locuirea la etajele superioare și un parter comercial, regândirea spațiului public etc.) au atras locuitorii, au catalizat diversitatea și calitatea vieții. Acest pas major in cresterea nivelului de trai, a economiei locale, a culturii, a unui nou mod de construire (acum considerat patrimoniu national cu valențe UNESCO) a reprezentat un moment de referință, ale cărui efecte benefice se simt și astăzi.

Pe de altă parte, evoluțiile actuale arată deja o cerere existentă de extinderi/construcții noi materializată în diferite imobile, cărora însă, in unele cazuri, le lipsește calitatea arhitecturală. Strategia PUZCP prevede posibilitatea unei densificări controlate prin criterii de calitate și reguli de protecție a fondului construit valoros care să catalizeze în continuare calitatea vieții și diversitatea. Astfel, aceste procese se întâmplă concomitent în diferite etape de dezvoltare și nu primează una față de cealaltă.

PUZCP nu impune o densificare, ci o negociază și o gestionează prin anumite principii urbanistice în special.

2)    Tema impunerii unui instrument fiscal și facilități fiscale pentru imobile este un proiect separat al primăriei și nu face parte din cadrul PUZCP. PUZCP nu are legătură cu supraimpozitarea, ci cu reglementări pe termen lung fără componentă fiscală.

Înălțimea minimă stabilită prin Regulamentul Local de Urbanism nu este obligatorie pentru nici un proprietar. Obligativitatea alinierii la un regim de înălțime minim se referă doar în cazul construirii/exinderii unui imobil. (A se vedea explicația de la Partea I, solicitări punctuale).

În orice caz, NU „trebuie să înălțăm cât mai mult și să densificăm la maxim" în contextul acestui plan.

3)    Necesitatea și posibilitatea densificării zonei centrale; schimbarea obiectivelor de dezvoltare; lipsa argumentelor în favoarea densificării:

Tocmai în primul obiectiv principal al planurilor urbanistice pentru zone construite protejate citat de dumneavostră din Art. 5 din Ordinul MTCT nr. 562/2003 se face referire la evidențierea rolului de catalizator al centrului pentru dezvoltarea urbană. Astfel, documentația PUZCP nu schimbă obiectivele prevăzute, ci integrează obiectivul dezvoltării cu cel al protecției.

Folosind ca reper de scară zona ultracentrală compactă și inserțiile de factură similară în fondul construit adiacent din zona centrală, se poate intui o posibilitate de densificare și dezvoltare a zonei centrale, cu identificarea și păstrarea calităților inerente locuirii și prestării serviciilor de interes public, alături de conservarea caracterului natural al grădinilor cu vegetație din interiorului cvartalelor. Densitatea urbană dincolo de sensul primar - numărul de locuitori raportat la o unitate de măsură, sau o densitate construită, ia în considerare criterii calitative și modul în care forma construită susține viața de zi cu zi. Aceasta se referă la o concentrare de funcțiuni, practici sociale, culturale și economice. Protecția în înțelesul PUZCP nu înseamnă o conservare similară muzeificării întregului Ansamblului istoric, această zonă nefiind un muzeu în aer liber, ci un spațiu de locuire, muncă, comerț și timp liber, care evoluează în pas cu societatea. Dezvoltarea spațiului urban nu poate fi înghețată în ansamblu pe aceste considerente. O protecție strictă, care nu permite nici o intervenție sau doar intervenții minime de reabilitare, duce din contră la abandonarea clădirilor, la spații vacante, neutilizate.

Teama față de calitatea scăzută a arhitecturii contemporane în Oradea (care este in parte justificată, privind construcțiile din ultimii ani) nu poate fi o scuză pentru stagnarea dezvoltării urbane (care oricum se întâmplă).

4)    „De la orașul orizontal 2010 la orașul vertical 2020":

În primul rând, declarația că prin PUZCP se schimbă obiectivul unui oraș orizontal într-un oraș vertical nu este validă. Obiectivul „orașului orizontal" nu se poate referi la centrul istoric, acesta neputând să fie dezvoltat într-un asemenea mod, ci se referă la extinderile periferiilor orașului. În al doilea rând, obiectivul de extindere orizontal al orașului nu exclude necesitatea de a da o direcție de dezvoltare a centrului. Mai mult, PUZCP reglementează într-un mod mai strict regimul de înălțime a zonei centrale decât a fost reglementat în Planul Urbanistic General Oradea 2016, unde se lua în considerare doar trama stradală și ia în considerare valoarea patrimonială a imobilului, contextul imobilelor vecine și locația acestuia (ultracentrală, centrală și pericentrală). În contextul în care în proporție majoritară regimul maxim admis prin Regulamentul Local de Urbanism aferent PUZCP este de P+1/P+2, și în cazuri rare P+3 sau P+4 (aceasta însemnând o creștere în înălțime cu 1-2 etaje) nu se poate vorbi de un oraș vertical în 2020.

Reglementarea regimului de înălțime prin PUZCP urmărește un regim de înălțime maxim admis de P+2 pe străzile cu atractivitate ridicată, P+3/4 pe malul Crișului iar în restul zonelor de P+1. Considerăm că aceste posibilități create nu sunt extreme și nu contravin ideii de protecție a ansamblului urban. La baza acestor propuneri, stă o analiză a etapelor istorice de dezvoltare a centrului Oradiei și a imobilelor apărute, care astăzi sunt privite ca elemente principale ale prestigiului orașului (cel mai vizibil la regimul de înălțime a palatelor din perioada Seccesion și la imobilele din perioada interbelică).

La aceste reguli s-a luat în considerare totalitatea fondului construit valoros prin Raportul extindere-existent (a se vedea Anexa 13), care are în vedere întreg ansamblul. Acesta se referă în cadrul intervențiilor de supraetajare la etajele noi în relație cu corpul de imobil existent. El se reglementează în funcție de valoarea fondului construit și de zona în care se află (ultracentrală, centrală sau pericentrală). Imobilele cu o valoare mai mică primesc o valoare mai mare în zonele centrale și pericentrale (unde fondul construit în general nu este la fel de valoros ca în zona ultracentrală), astfel încât numărul etajelor de extindere scad.

5)    Politicile de densificare internaționale (nicidecum aplicate rar sau doar în cazuri izolate):

Densificarea prudentă a centrului urban istoric prin PUZCP cu argumente istorice, de sustenabilitate economică și socială, nu este un plan singular, ci se înscrie într-un trend internațional. Menționăm aici câteva referințe din contextul european: Ghidul de dezvoltare a centrului - Germania, proiectul „Casa de pe acoperiș" - Barcelona și Paris, programul elvețian „densipedia", Catalogul tipologiilor de supraetajare, dar și multe alte exemple individuale de supraetajări din Viena sau Budapesta.

6)    Blocuri în cartiere de case:

Citatele pe care le prezentați cu privire la transformarea zonelor de case în zone de blocuri, se referă la cartierele de case în care au apărut blocuri. În cadrul PUZCP nu vorbim de „un cartier" omogen de case, ci vorbim de centrul orașului Oradea, care nu doar că nu este un simplu cartier (rolul unui centru, preia funcțiuni de tip central relevant pentru întreg orașul) ci este și un centru eterogen, care nu se poate caracteriza doar prin prezența caselor, care în opinia dumneavoastră vor fi în mod voit distruse. Nu considerăm casele ca fiind doar ele caracteristice centrului istoric al Oradiei. Străzile caracterizate de case parter cu valoare patrimonială și istorică - „Zona caselor cu grădini" -, regimul de înălțime maxim admis a fost redus la P+1 (pentru mai multe informații a se vedea Anexa nr. 15 „Zonificarea teritoriului ZCP privind structura spațial-morfologică (înălțimea caracteristică), categorii de zone determinate în funcție de nivelul de conservare propus" din cadrul Regulamentului Local de Urbanism aferent PUZCP). Casele cu o valoare patrimonială ridicată vor rămâne în continuare case parter. Dar cum în diferite etape istorice, centrul orașului s-a dezvoltat, fie prin palatele seccesion sau prin casele supraetajate interbelice, considerăm că negocierea unei noi etape de dezvoltare nu este doar dorită ci și necesară.

Declarația că prin PUZCP se propune continuarea unui program de demolare brutală a caselor și construirea de blocuri este una nejustificată. Repetăm din nou faptul că prin PUZCP nu se impune nimic (!) pentru situația existentă, ci se oferă un cadru reglementat de dezvoltare (care poate avea loc sau nu). Așadar supraedificările sau realizarea de construcții noi nu sunt impuse.

Deschiderea posibilității de supraedificare sau mansardare pentru unele imobile fără valoare arhitecturală deosebită este binevenită, atunci când proprietarii doresc și pot să facă acest lucru din punct de vedere financiar" (pg. 19) - asta face PUZCP.

Despre „stilul contemporan/minimalist"

Expresia arhitecturală nu este reglementată în general de regulamentele de urbanism,  considerăm că este benefic pentru a putea lăsa mai mare libertate de exprimare și nu constrângerea la o situație trasă la „șablon". Această expresie este manifestarea culturală comună a societății locale, a beneficiarilor si a profesioniștilor care ii ajută, împreuna cu specialistii angajati de autoritatile răspunzătoare (primărie, consiliu judetean, comisia monumentelor), precum si de nivelul opiniei publice, în consultări. Ceea ce prezentul regulament exclude sunt imitațiile istorice, pastișele, care sunt considerate de chartele internationale si de buna practică similare unei scăderi a manifestarii culturale construite, care ar trebui să fie martorul perioadei de edificare.

7)    Tipuri de intervenții și posibilitatea de demolare a clădirilor cu valoare deosebită (casa de pe T. Vladimirescu).

Regulamentul prevede coroborarea sistemului de indentificare si protectie a valorilor construite cu posibilitatile de evolutie si corelarea cu contextul. Aceste măsuri suprapuse rezultă în protectia cvasi-totală a fondului construit valoros.

8)    Construcții agresive - Construcții parazitare - Parcaje

      Formulările cu privire la construcțiile agresive au fost schimbate în posibilitatea de a interveni asupra acestora, anulând obligativitatea:

(g) clădiri agresive în context:se definește drept categoria de imobile care datorită morfologiei lor, a caracteristicilor volumetriei, a modului de ocupare a terenului, a modului de mobilare a frontului stradal, a plasticii arhitecturale, a aspectului fațadei și finisajelor, a elementelor stilistice nu se încadrează în context, afectând negativ imaginea urbană a centrului istoric al orașului, patrimoniul arhitectural-urbanistic valoros dintr-un cvartal, front sau segment de front stradal;

la care se poate interveni prin:

intervenții de demolare totală sau parțială, reconfigurare volumetrică, refațadizare și refinisare eliminarea acelor aspecte, care sunt considerate agresive din punct de vedere morfologic, volumetric, stilistic: coeficienți urbani, regim de înălțime, mod de ocupare a terenului, aliniere la front, relaționare la vecinătăți, configurație volumetrică, raport plin-gol, materiale și finisaj, cromatică etc.

9)    Detalierea deparazitării curților

Tematica deparazitării curților face parte din componenta reactivă a planului. Aceste schimbări intervin doar la inițiativa proprietarilor, nu a primăriei sau a terților. Când proprietarii decid să facă ceva pe parcelă atunci se discută toate prevederile regulamentului în mod cumulativ. Până atunci totul rămâne în funcțiune ca și azi. Prioritatea este dată consolidării constructiilor de la stradă, cu intentia de a elibera curtile si de a le înverzi.

10)  Parcaje:

Procedura de compensare financiară este o documentație separată și trebuie să urmeze procedura de consultare și elaborare, la fel ca alte documentații. Este de dorit ca necesarul locurilor de parcare să fie asigurate pe parcelă în cotele minime și cele permise. Situațiile în care parcajele nu pot să fie făcute, trebuie să fie justificate: de situația fizică a parcelei, dar nu în cazurile în care se dorește un profit maxim.

11) Proiectul de lărgire al străzii Avram Iancu și proiectele de parcaje publice în zona Kogălniceanu și Libertății-Iosif Vulcan:

Pentru strada Avram Iancu , prin PUG nu s-a recomandat modificarea amprizei stradale, ci reconfigurarea spațiului existent, pentru o mai buna funcționare a traficului pietonal, a trasportului public și al traficului motorizat, pe baza concluziilor unor studii ulterioare. Aceste clarificări au fost oferite cu ocazii anterioare, inclusiv la dezbaterile publice anterioare aprobării PUG. Aceste măsuri vin în sprijinul mobilității sustenabile și vor funcționa în compensare cu alte proiecte din zona centrală. Proiectele parcajelor publice în zona Kogălniceanu și Iosif Vulcan sunt proiecte apărute pe parcurs, la inițiativa primăriei.

12)  Servituți de utilitate publică:

Strada Sucevei

Pentru strada Sucevei s-a luat în calcul ipoteza unei amprize lărgite, pe anumite tronsoane, pentru a permite preluarea unei încărcări de trafic mai mare o dată cu primirea rolului de segment al inelului de trafic central de către această arteră. Această ipoteză este figurată și descrisă în studiile de fundamentare ale PUG și apoi în faza de propuneri și planul de măsuri. Dezbaterile publice și profesionale au confirmat această propunere, care de altfel este si singura pentru zona centrală care necesită modificări de ampriză. S-a făcut această propunere, încă o dată, singura la nivel de proiect major, pentru că s-a considerat că situația tramei stradale actuale este în rest inutil de modificat și că aceasta poate funcționa mai bine în zona centrală fără alte măsuri majore, dacă în perimetrul acesteia se creează un culoar fluent de trafic, un inel prin care zona centrală să fie mai păzită și mai flexibilă pentru traficul local, nu cel de tranzit.

Pentru detalierea implicațiilor concrete, tehnice, financiare și juridice trebuie să fie elaborat un studiu de fezabilitate dedicat. Rolul străzii Sucevei trebuie văzut în corelare cu cel al bulevardelor care mărginesc pe toate celelalte laturi zona centrală și care acum sunt legate și de noile proiecte în implementare. Acest aspect poate oferi imaginea viitoare a funcționalității străzii Sucevei, chiar dacă în acest moment ea nu pare să fie supra-încărcată cu trafic auto. Un alt motiv pentru situația actuală de pe strada Sucevei (trafic mediu cu vârfuri în anumite intervaluri) este că o mare parte din traficul dintre zonele orașului trece prin mijlocul zonei centrale, pe străzi fără capacitate.

Necesitatea: asigurarea unui traseu cu capacitate sporită în jurul zonei centrale. Str. Sucevei este parte a acestui inel, pe partea sudică. Gabaritul este necesar și din cauza transportului public, al cărui traseu să poată fi favorizat cu prioritate.

Propunerea de lărgire pe tronsonul dintre intersecția cu str. A. Iancu si Piața Cetății este o propunere aferenta PUG care este public și în vigoare din 2016.

Trasarea servituții: limitele propunerii au ținut cont de valoarea imobilelor și de posibilitățile de utilizare ulterioară a parcelelor diminuate. Propunerea actuală prevede preponderent lățirea laturii nordice.

Pe tronsonul dintre intersecția cu str. A. Iancu și str. Horea nu se prevede o servitute de utilitate publică, din cauza valorii fondului construit. Este acceptabilă această variantă doar pentru o distanță limitată, datorită trotuarelor înguste.

Profilul și multimodalitatea traficului: profilul este variabil în funcție de tronson, însă asigură continuitatea celor 4 benzi (2 pe sens). În plus, se asigură elemente de confort pentru pietoni (trotuare late și plantații de arbori în aliniament) și locuri de parcare la bordură, intercalate cu arborii.

Profilul generat prin servitute a fost îngustat la cca 20m, față de cei 25 prevăzuți în PUG, pentru o utilizare mai bună a parcelelor adiacente și un efort mai mic în procesul de expropriere.

Din această cauză, se propune devierea unui traseu mai comod și mai sigur pentru cicliști pe strada Kogălniceanu.

Implementarea: Planul de implementare este separat de prevederile PUZ și va fi clarificat de autoritatea publică.

Strada Plevnei

Necesitatea: asigurarea unui traseu mai direct si cu capacitate mai bună între Podul Centenarului și str. T. Vladimirescu.

Trasarea servituții: au fost selectate parcele de pe ambele fronturi, pentru a avea un ax rectiliniu al noii străzi și ținând cont de dimensiunea parcelelor afectate (parcelele cele mai mici și cu fond construit fară valoare istorică).

Profilul și multimodalitatea traficului: Profilul propus este variabil, cu 2 benzi (una pe sens). Se vor asigura trotuare și spatii publice pentru mobilier urban și vegetatie. 

Implementarea: Planul de implementare este separat de prevederile PUZ și va fi clarificat de autoritatea publică.

13)  Restructurare și reparcelare

Posibilitatea de reparcelare este dată de categoria și valoarea fondului construit. Pe parcelele înscrise la categoria „restructurabil" nu se poate interveni, dacă fondul construit de pe el este valoros, restructurarea parcelelor nu va avea loc.

14) Utilizarea spațiului, funcțiuni permise, utilizări interzise, publicitate comercială

Nimic din ce funcționează azi, nu este afectat de aceste prevederi, până în momentul în care se doresc intervenții pe parcelă.

15) Tema accesului nerezidenților în curțile cu locuire la parter a fost revizuită:

„In cazul prezenţei locuirii, curţile imobilelor vor asigura prin amenajare, intimitatea zonei de locuit, iar accesul nerezidenţilor pentru spațiile cu altă destinație se va face cât mai aproape de accesul din spațiul public pe parcelă."

„Pentru activităţi cu acces public limitat (birouri etc.) se admite accesul din gangul imobilului sau un acces cât mai aproape din spațiu public spre parcelă."

16) Utilizări interzise:

Comerțul și alimentația publică practicată prin vitrine/ferestre nu sunt acceptate datorită cozilor care se creează în spațiul public. De aceea, este de preferabil ca acestea să se formeze în spațiul comercial.

17) Publicitatea comercială va fi permisă doar pe structuri autorizate.

      In consecinta celor mai sus specificate consideram ca documentatia de urbanism PLAN URBANISTIC ZONAL- pentru zona construită protejată UTR-ZCP01-(SZCP01/01, SZCP01/02 , SZCP01/04, SZCP01/20,SZCP01/31,SZCP01/32) poate fi supusa aprobarii Consiliului Local al municipiului Oradea, in forma avizata prin avizul Arhitectului-Sef nr.147/30.01.2020, corelat cu avizele solicitate prin Certificatul de Urbanism nr. 178/17.01.2019.

 


1 Sim, David, „Soft City. Building Density for Everyday Life", Island Press, Washington DC, 2019, p. 212

 

Reiner, Nagel, „Besser bauen in der Mitte. Ein Handbuch zur Innenentwicklung", Bundesstiftung Baukultur (BSBK), Potsdam, 2018.

La casa por el Tejado, http://lacasaporeltejado.eu/, accesat la 30 octombrie 2019.

Cunoștințele și instrumentele dezvoltării, www.densipedia.ch, accesat la 30 octombrie 2019.

Floerke, Paul et al., „Typologienkatalog - Gebäudeaufstockungen", Bauforumstahl e.V., Düsseldorf, 2014. https://bauforumstahl.de/upload/publications/150301_Typologienkatalog_Onlineausgabe_k.pdf, accesat la 30 octombrie 2019

 

 

Fișiere - A N U N T referitor la rezultatele procesului de informare si consultare a publicului privind elaborarea PLAN URBANISTIC ZONAL- pentru zona construită protejată UTR-ZCP01-(SZCP01/01, SZCP01/02 , SZCP01/04, SZCP01/20,SZCP01/31,SZCP01/32)

Refugiati
Situatie Covid
Serviciul 112
Consultare plan de actiune
Consultare strategie integrata
Consultare plan mobilitate
Bugetare participativa
Reabilitarea sistemului de termoficare
Chestionar CityWalk
Twitter
Harta Oradiei
Harta intravilan
Inchiriere locuinta
Oradea City Report
Oradea City App
MobilePay
Trafic greu
TPark
T-park SMS
AmParcat
Piste de biciclete
Reabilitarea fatadelor cladirilor din centrul istoric
Fonduri Europene
ZMO
Regio
Fundatia de protejare a monumentelor
Program colectare selectiva - saci galbeni
Termo Alert
Nufarul1
Guvernare transparenta
Reducerea birocratiei
POCA2
Revitalizarea urbana la nivelul Municipiului Oradea
Reabilitarea, restaurarea si refunctionalizarea zidurilor Cetatii Oradea
Scoala Dacia
Gimnaziala 11
ROHU 421
Proiect Traian Vuia
Proiect Ambulator